† LUMINA ORTODOXIEI †

Cu acest proverb, s-a întâmplat un fenomen interesant şi mai ales important, care apare şi în cazul altor proverbe, anume că a fost preluat, completat şi dezvoltat de un mare duhovnic ortodox – Părintele Paisie Olaru(† 18 octombrie 1990).

Părintele Paisie Olaru nu a fost însă un om al scrisului, aşa încât zicerea părintelui este povestită de alţii sau redată după vreo înregistrare audio, sub două forme:

„Să nu faci tot ce poţi,
să nu crezi tot ce auzi
şi să nu spui tot ce ştii!”
[aceasta este forma cea mai cunoscută]

„Să nu crezi tot ce auzi
Să nu faci tot ce poţi
Să nu spui tot ce ştii

Să nu dai tot ce ai.”
(mai mult…)

Mitropolitul de Mesogheios, Nicolae, a scris o lucrare cu multe mesaje duhovniceşti în legătură cu răspândirea virusului gripei porcine şi despre tainele Bisericii noastre Ortodoxe.

În lucrare, vorbeşte despre această nouă ameninţare care se numeşte gripă porcină şi care ameninţă tot mai multă lume şi despre faptul că tot mai multă lume se întreabă: această gripă poate fi răspândită prin Sfânta Împărtăşanie?
(mai mult…)

Ce inseamna cuvantul “Aghiasma” (Aiasma)?

Αγιασμα (-ατος, το)

1. Apa care a fost sfinţită / binecuvântată de Biserică prin slujba numită αγιασμος.
2. La plural, τα Αγιασματα : lucrurile / obiectele sfinţite, adică toate cele ce au fost consacrate şi binecuvântate de Biserică, cum ar fi Sfânta Împărtăşanie, apa sfinţită, pâinea sfinţită etc.

Scriptura spune „că pământul s-a închegat, la cuvântul Domnului, din apă şi prin apă” (II Petru, 3, 5).

Tot cu ajutorul apei „şi prin apă”, care e şi materia Tainei botezului, Dumnezeu a creat din nou lumea, care s-a regenerat, s-a născut de sus, din nou, „din apă şi din Duh” (Ioan, 3, 3, 5). Aşadar apa, ca element fundamental al Creaţiei, fiindcă se foloseşte la spălarea şi curăţirea fizică a trupului uman sau a celorlalte corpuri materiale, este asociată şi lucrării de curăţire spirituală, de spălare a urmelor lăsate de păcatele şi fărădelegile oamenilor. Lucrarea aceasta se face în primul rând prin apa Botezului, şi apoi prin aghiazmă.

(mai mult…)

Astept invierea mortilor si viata veacului ce va sa fie”. Ce semnifica aceasta ultima fraza din Simbolul de credinta? Nu putem accepta ideea vesniciei decat daca aceasta patrunde deja in viata noastra.

Dumnezeu n-a creat moartea. Daca Dumnezeu, cum o spune Hristos, este Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac si al lui Iacob, inseamna ca acestia nu sunt morti. Pentru Dumnezeu, toti sunt vii.

Acedia, in sens etimologic, inseamna „lipsa de grija pentru mantuire”. Intreaga umanitate, cu rare exceptii, traieste in starea de acedie.

Oamenii au devenit indiferenti fata de mantuirea lor. Ei nu cauta viata in Dumnezeu, ci se marginesc la formele de viata trupeasca, la nevoile zilnice, la placerile lumii si la faptele de rutina. Cu toate acestea, Dumnezeu ne-a creat din nimic, dupa chipul Absolutului si asemanarea Sa. Daca aceasta revelatie este adevarata, absenta grijii pentru mantuire nu este altceva decat moartea sufletului.
(mai mult…)

Frati crestini,

pe langa acest mod de rugaciune despre care am vorbit pana acum, mai este un fel de rugaciune de chemare a numelui Domnului, numita rugaciunea lui Iisus, rugaciunea mintii sau rugaciunea inimii.

Este o rugaciune scurta, plina de putere, care vine de la Mantuitorul Hristos si de la Sfintii Apostoli, cuprinsa in aceste cuvinte : ” Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul !”

Aceasta rugaciune scurta o putem spune oriunde si oricand, stand sau mergand – si in viata, moderna, in aceasta graba a vietii, cand n-avem timp de rugaciune indelunga -, in camera noastra in fata icoanelor si a candelei aprinse.

Putem spune aceasta rugaciune in orice loc si in orice timp din viata noastra si in scoala si in magazin si in fabrici si in ateliere, o putem rosti in taina inimii noastre. Si Iisus Hristos, Care-i prezent in viata noastra intotdeauna, ne asculta aceasta rugaciune, care este inchinata numelui Lui plin de putere.

(mai mult…)

1. Este Biblia ortodoxă asemănătoare cu Biblia protestantă?

– Nu. Primele traduceri ale fragmentelor Bibliei sunt făcute în secolul XVI. Prima traducere integrală a Noului Testament a fost făcută în 1648, iar traducerea integrală a Bibliei în 1688, tipărită la Bucureşti cu insistenţa lui Şerban Cantucazino. Această versiune va deveni o călăuză pentru celelalte versiuni ale Bibliei apărute până în 1914. Ulterior, apare Biblia sinodală (1914), iar în 1936, Gala Galaction şi Vasile Radu efectuează o traducere a Septuagintei ţinând seama la textul ebraic.

În 1921, este efectuată o nouă traducere a Bibliei de către diaconul Dumitru Cornilescu. Acesta, în perioada efectuării traducerii, părăseşte Biserica Ortodoxă şi înfiinţează „Biserica Evanghelică Română”. Acest pas influenţează şi traducerea Bibliei, din care sunt eliminate, modificate pasajele, noţiunile incomode pentru protestanţi şi neoprotestanţi. Traducerea Cornilescu conţine numeroase greşeli, iar însuşi stilul traducerii conduce la pierderea adâncimii de înţelesuri din traducerea ortodoxă.

(mai mult…)

„Pentru a pastra Harul Duhului Sfant, trebuie sa nu primim nici un gand care nu-i place lui Dumnezeu”, ne spune „Staretul” Siluan. Iata nevointa noastra. Iata cultura noastra. Cand este vorba de mantuire, aceasta lupta cu gandurile nu se sfarseste decat la moarte. Incepe si reincepe fara incetare.

Nu putem sa dobandim in noi chipul lui Hristos decat daca suntem cu adevarat uniti, cum le cerea Hristos ucenicilor Sai: Iubiti-va unii pe altii, pentru ca lumea sa cunoasca ca sunteti ai lui Hristos (Ioan 15, 12).
„Pentru mine, viata celorlalti pretuieste mai mult decat propria-mi viata”. Nu vor mai exista intre voi neintelegeri cand veti fi inteles aceasta.

(mai mult…)

Trebuie sa invatam sa traim prin viata vesnica a lui Dumnezeu Insusi. Ce inseamna indumnezeirea omului? Inseamna sa traim asa cum a trait Domnul, sa dobandim gandurile si sentimentele lui Hristos, mai ales in ultimele momente ale vietii Sale pamantesti.

Dupa caderea in pacat, sufletul omului a devenit campul de lupta intre Dumnezeu si diavol.

Samanta pe care Satana a aruncat-o in inima si mintea lui Adam – ideea de a deveni dumnezeu fara Dumnezeu – s-a inradacinat atat de adanc in fiinta noastra, incat ne aflam neincetat in robia pacatului.
(mai mult…)

„Imparatia lui Dumnezeu, scrie Sfantul Siluan, inseamna a purta in inima noastra universul intreg si pe Insusi Dumnezeu, Creatorul lui”.

Cand va rugati, rugati-va pentru toti si pentru fiecare in parte. Si adaugati: „Pentru rugaciunile lor, miluieste-ma si pe mine”. Astfel, in mod treptat, constiinta voastra se va elibera de patimi.

Iubiti pe vrajmasii vostri. Da, este greu. Da, este dureros. Dar frumusetea morala a lui Hristos ne aduce in acea stare in care suntem gata sa suportam toate incercarile, cu conditia sa fim inaltati in Duhul Sau. Nu avem altceva de ales.

Hristos si-a dat viata divina celor creati dupa chipul Sau, dar ca raspuns, n-a primit decat ura. Astazi, dupa doua milenii de viata crestina, ce vedem? Lumea contemporana se indeparteaza din ce in ce mai mult de Hristos, de viata vesnica. Intunecimile adanci ale patimilor pacatoase, ura, stapanirea, razboaiele de orice fel, formeaza existenta noastra pamanteasca.

(mai mult…)

Hristos a spus: Eu sunt Calea. Daca El este Calea, nu trebuie sa-L urmam formal, din exterior, ci prin traire interioara. Sa ne aducem aminte ca pe Golgota si in Ghetsimani, El se lupta impotriva tuturor. Singur.

Uneori, cand dragostea lui Hristos ne patrunde, simtim vesnicia. Aceasta nu poate fi inteleasa pe cale rationala. Dumnezeu actioneaza intr-un fel propriu, care scapa puterii noastre de perceptie. Nu trebuie sa fim prea rationali in viata crestina.

Sunt semne exterioare care ne ajuta sa apreciem la ce distanta ne aflam de Hristos. Urmam noi cuvantul evanghelic? Am atins desavarsirea, adica dragostea pentru intreaga lume, fara deosebire intre prieteni si dusmani?
Nu exista deosebire intre poruncile lui Hristos si viata lui Dumnezeu Insusi.

Ramanand in poruncile Lui, devenim asemenea lui Hristos.
(mai mult…)

Iubitii mei frati si surori, deschideti-va inima pentru ca Duhul Sfant sa intipareasca acolo chipul lui Hristos. Atunci veti fi, incetul cu incetul, vrednici sa aveti in voi bucuria si intristarea, moartea si invierea.

Pentru a imprima o miscare perpetua trupului nostru, aplecat spre nepasare, trebuie sa nadajduim in Dumnezeu ca Persoana, adica la ceea ce este desavarsit.

Cum sa ne mantuim? Cum sa ne curatim trupul? Cum sa ne eliberam de robia pacatului si de puterea mortii? Aceasta trebuie sa fie preocuparea noastra de fiecare clipa, mereu mai accentuata, mai vie. Viata este atat de scurta si scopul atat de inalt, dar atat de indepartat.

Pentru Biserica Ortodoxa, mantuirea omului inseamna indumnezeirea lui.
(mai mult…)

Dumnezeu nu ne poruncește și nu dorește să fim triști în inima noastră; mai degrabă, dorește ca, din iubire pentru El, să avem mereu bucurie în suflet. (Sfântul Ioan Scărarul)

Chiar și aici, Paștele a fost maret, sfânt, duhovnicesc și de neuitat. (…) A fost binecuvântat de liniștea stelelor și de suferințele noastre; inimile noastre băteau pline de bucurie. (Scrisoare dintr-un lagăr sovietic)

Nu lăsa întristării sufletul tau si nu te chinui cu prea multa purtare de grija; veselia inimii da viata omului si voiosia lui îi prelungește zilele. (Sfânta Scriptură)

Dacă are virtute, dacă face fapte bune, dacă s-a unit cu Dumnezeu, se va veseli cu bucuria cea adevărată sufletul omului. (Sfântul Vasile cel Mare)

(mai mult…)

Smerenia te duce pana la Dumnezeu si dragostea gusta din Dumnezeu!

Smerenia e sangele vietii. Nu te poti mantui fara ea.

Smerenia este arta care te trimite la tine, sa stai cu tine, smerit in tine.

Smerenia este singura forta care poate elibera orice suflet si orice popor, in toata creatia lui Dumnezeu.

Trebuie sa stim toti ca niciodata un om smerit nu se vede smerit. Nu se vede, pentru ca n-ar mai fi smerit.

Precum spune un sfant parinte in Pateric: „Ce este smerenia, parinte?” /„A te vedea pe tine sub toata faptura, fiule”.(Parintele Arsenie Papacioc)

(mai mult…)

¤ Mândria este mama viciilor, din pricina cãreia si diavolul s-a fãcut diavol, nefiind astfel mai înainte (Sf. Isaac Sirul).

¤ Mândria este lipsa cunoasterii lui Dumnezeu (Sf. Maxim Mãrturisitorul).

¤ Mândria este primul pui al diavolului (Avva Evagrie Ponticul).

¤ Mândria este iubirea de sine pânã la dispretuirea lui Dumnezeu, smerenia este iubirea lui Dumnezeu pânã la dispretuirea de sine (Fericitul Augustin).

¤ Toate pãcatele sunt urâte înaintea lui Dumnezeu, dar cel mai urâcios pãcat este mândria (Sf. Antonie cel Mare).

¤ Doboarã-ti gândul înãltãrii mintii înainte de a te doborî el pe tine (Sf. Efrem Sirul).
(mai mult…)

Degeaba le-am avea pe toate :inteligenta, cultura ,istetimea ,supracultura, doctoratele, supradoctoratele (ca in profesorul din Lectia lui Eugen Ionescu),daca suntem rai,haini,mojici si vulgari ,prosti si nerozi,doi bani nu facem, se duc pe apa simbetei si inteligenta ,si eruditia ,si supradoctoratele ,si toate congresele internationale la care luam parte,si toate bursele pentru studii pe care le cistigam prin concursuri severe.

Nimic nu poate inlocui si suplini nitica bunatate sufleteasca,nitica bunavointa,toleranta,intelegere.Nitica sustinuta buna-cuviinta.(Nicolae Steinhardt)
(mai mult…)

Sinceritatea este temelia vieţii spirituale. (Albert Schweitzer)

Sinceritatea este o deschidere a inimii.

Ea se găsește la foarte puțini oameni și aceea pe care o vedem de obicei nu este decât o dibace ascundere, spre a ne atrage încrederea celorlalți. (Francois de la Rochefoucauld)

Nimic nu e mai puțin sincer decât chipul cum cerem și cum dăm sfaturi. (Francois de la Rochefoucauld)

Fii sincer față de tine însuți… și atunci nu  mai poți fi fals față de cineva. (William Shakespeare)

Sinceritatea este singura bogăție a oamenilor care nu au nimic. (Alexandre Dumas)

Trebuie să căutăm în același timp să întemeiem sinceritatea. Aceasta este o încredere în sine însuși. Ea pune pe om să-și arate toate talentele în mod cuviincios. (Immmanuel Kant)

(mai mult…)

Cine este bun, mai bun sa se faca si cine a biruit ispita, sa se roage pentru cel care e înca în ispite. (Pr. Paisie Olaru)

O cadere nu este atât de rea ca o recadere. (Bernard de Clairvaux)

Smulge gândurile rele cu alte gânduri. (Sfântul Nil Sinaitul)

Dumnezeu ne cerceteaza cu cele placute sau cu cele neplacute. Noi sa le primim pe amândoua cu aceeasi supunere. Pe amândoua caile ne readuce Dumnezeu la sanatatea sufletului si la reunirea cu Dânsul. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

De doua feluri este ispita : sau strâmtorile vietii încearca inimile, vadind rabdarea lor, sau belsugul vietii devine iarasi chip de ispita. E deopotriva de greu, atât sa-ti pastrezi sufletul neînjosit de greutati, cât si sa nu ti-l jignesti în situatii înalte. (Sfântul Vasile cel Mare)

(mai mult…)

Fericit este acela care nu gândeste rau. (Sfântul Vasile cel Mare)

Daca vrei sa te bucuri de desfatare, nu cauta desfatarea. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

E o mare virtute sa stii sa lupti împotriva fericirii si o mare fericire sa nu fii biruit de fericire. (Fericitul Augustin)

Pe noi, nimeni nu ne poate nenoroci, decât noi însine, tot asa cum nu ne poate face fericiti altcineva decât noi însine, dupa harul lui Dumnezeu. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

(mai mult…)

Apoftegme despre artă şi artist

Credinţa e o formă a iubirii, iubirea e o formă a credinţei, iar ele împreună alcătuiesc cunoaşterea, acea cunoaştere vizionară la care au acces doar aleşii.

(mai mult…)