Putem face tot ce vrem, dar linişte şi pace nu vom avea. Trăsătura de căpătâi a fiecăruia este temelia trecerii în veşnicie. Dacă sântem liniştiţi şi paşnici vom intra în rândul sfinţilor şi al îngerilor. Asupra lor Domnul a revărsat darul harului Său, şi în sufletele lor nu-şi află loc însuşiri din lumea aceasta. Omul îi poate ocărî neîncetat, ei nu se vatămă. Îi poate lovi, ei nu se mânie, căci sufletul lor este călăuzit de Duhul Sfânt.

Trebuie să te linişteşti. Nu mai lua peste măsură asupra ta grijile lumii acesteia, ci păzeşte-ţi pacea şi vieţuieşte cu Dumnezeu. Să le lăsăm pe toate în grija Domnului.

În Pateric e scris că s-a dus cineva la Cuviosul Pimen  şi l-a întrebat: “Părinte, cum se răsplăteşte răul cu rau?”, la care Cuv. Pimen i-a răspuns: “Frate, răul cu rău se răsplateşte întâi în gând, şi după aceea în priviri, şi apoi în cuvânt şi la urmă în faptă”. Întâi în gând, pentru că toate ale omului pornesc de la gândul lui. Şi a mai spus Cuviosul Pimen ceva însemnat: “Dacă înlături însă, răul din gând, la celelalte nu mai ajungi.”


Tot în Pateric e scris că cineva a întrebat un Părinte: “Ce să fac, că mi vin în minte tot felul de gândurie rele?”, iar Părintele i-a răspuns: “Opreşte vântul!”. Fratele însă, l-a întrebat: “Cum să opresc vântul? Nu pot opri vântul!”. Atunci, părintele i-a spus: “Aşa cum tu nu poţi opri vântul, şi nici eu, aşa nu putem opri gândurile rele să nu vină, dar altceva putem să facem, şi anume cu un gând bun să înlăturam gândul cel rău”.

Pr. Teofil Părăian spunea într-una din predicile sale: “Dacă vrei să rezolvi ceva în viaţa ta, trebuie să îţi rânduiesti bine mintea, să îţi rânduieşti bine gândurile, să nu primeşti gândurile cele rele.

În Filocalie e scris că în inima iubitoare de osteneală, gândul cel rău nu rămâne, aşa cum nu rămâne focul în apă. Din asta putem vedea ce aşezare avem – dacă în minte rămân gândurile cele rele, atunci înseamnă că inima nu-i iubitoare de osteneală, nu-i învăţată cu cele bune ca să le izgonească pe cele rele”.

Nu putem ajunge noi la măsura Sfinţilor, însă putem încerca “să postim de gânduri”, aşa cum spunea Stareţul Tadei, “să luăm aminte la minte”, aşa cum spunea Părintele Teofil, înlăturând astfel orice gând rău, şi în încercarea noastră de a ne curăţa mintea şi sufletul, îi putem da prilej lui Dumnezeu să-şi odihnească măcar o geană în noi.